Consumul responsabil și economisirea inteligentă

Adesea, consumul responsabil este asociat cu ecologia și protejarea mediului înconjurător: economisirea apei și a electricității, evitarea pungilor de plastic, sortarea gunoiului. Însă, consumul responsabil înseamnă a fi atent la toate resursele, inclusiv la finanțe. Este unul dintre cele mai importante trenduri ale vremurilor noastre. În 2017, premiul Nobel pentru economie a fost acordat americanului Richard Thaler pentru cercetările sale în domeniul economiei comportamentale. Aceasta este știința care studiază modul în care oamenii cheltuie banii, ce îi face să economisească sau să cheltuiască sume uriașe, de ce unii reacționează mai puternic la trucurile de marketing decât alții. Economia comportamentală ajută oamenii să învețe să cheltuie banii într-un mod mai conștient și mai responsabil.

Băncile centrale ale multor țări au început să protejeze consumatorii de capcanele marketingului financiar și de cheltuieli inutile. De exemplu, Banca Rusiei a inițiat legi care ajută oamenii să își controleze mai bine cheltuielile. În curând, băncile vor fi obligate să informeze clienții despre limita rămasă și suma totală datorată la fiecare tranzacție cu cardul de credit, astfel încât oamenii să fie mai conștienți nu doar de cât pot cheltui, ci și de cât datorează băncii. Este important ca economisirea să fie responsabilă și să nu se transforme într-o zgârcenie dăunătoare.

Deci, pe ce cheltuieli să economisim fără a afecta calitatea vieții?

1) Cumpărăturile impulsive

Cel mai mare dușman al consumului responsabil. Majoritatea cumpărăturilor le facem impulsiv: ne place ceva pe loc sau ne atrage o reducere de preț. Dacă ne controlăm, putem evita aceste cheltuieli.

• Folosiți opțiunea „amână”. Alegeți un obiect, verificați-l, încercați-l și plecați acasă sau la birou pentru câteva ore sau o zi. După o perioadă, veți înțelege dacă este necesar să cumpărați acea chestie sau nu.
• Faceți liste de cumpărături. Acest lucru ajută să cumpărați doar ceea ce aveți nevoie și, de exemplu, să nu aruncați alimentele care s-au stricat.

De asemenea, putem economisi zilnic prin mici schimbări, de exemplu, să nu cumpărăm pungi de plastic în magazine, ci să purtăm o geantă de pânză. Sau să umplem o sticlă reutilizabilă cu apă, economisind 30-60 lei pe zi. Există o teorie conform căreia o persoană nu ar trebui să dețină mai mult de 100 de obiecte. Dave Bruno, un american, a trăit un an doar cu 100 de obiecte personale. Ideea principală a metodei sale „100 Things Challenge” este să nu îți permiți să aduni mai mult de o sută de obiecte, iar restul să le vinzi, să le dăruiești sau să le arunci. Poate că 100 de obiecte este o limită prea strictă, însă esența constă în a-ți analiza comportamentul financiar și a renunța la cheltuielile inutile, oprindu-te din a acumula lucruri.

2) Cheltuieli zilnice

Prin diverse trucuri, marketerii și merchandiserii îi fac pe vizitatori să cumpere mai multe produse, fie în magazine, fie pe site-uri online. Este important să fim conștienți de aceste capcane pentru a le putea evita.

• Citiți cu atenție etichetele de preț. Etichetele roșii de lângă preț creează impresia că există reduceri, deși nu întotdeauna este adevărat. Uneori, prețul este afișat mare și fără TVA, iar prețul real este indicat cu caractere mici.
• Verificați rafturile de sus și de jos. Produsele care sunt cel mai profitabile pentru supermarketuri sunt plasate în „zona de aur” – la nivelul pieptului unui adult, la aproximativ 1,5 metri înălțime. Aici produsele sunt cel mai vizibile și ușor de apucat. Este posibil ca pe alte rafturi să găsiți produse de calitate similară, dar la un preț mai mic.
• Puneți în coș doar ceea ce aveți nevoie. Secțiunile cu lapte, pâine și carne din magazinele mari sunt amplasate în colțuri opuse ale sălii, astfel încât clienții să fie nevoiți să se deplaseze prin magazin și, în drumul lor, să pună în coș produse pe care nu le planificaseră inițial.
• Verificați greutatea sau volumul produsului. De multe ori, produsele precum cerealele sau zahărul sunt ambalate în pachete de 900 g în loc de 1 kg, ciocolata – 90 g în loc de 100 g, iar uleiul de floarea-soarelui – 930 ml în loc de 1 l. O reducere de preț nu înseamnă neapărat o economie. Un produs similar poate avea un preț mai mare, dar și o cantitate mai mare.
• Comparați prețurile. Cardurile de reducere ale magazinelor, cu puncte bonus, par tentante. Totuși, este posibil ca produsele din magazinul unde aveți cardul și adunați puncte să fie mult mai scumpe decât în alte magazine, chiar și cu discountul aplicat.
• Evaluarea critică a promoțiilor. Bonusurile pentru cumpărături, care pot fi ulterior schimbate pe produse, sau „fiecare a opta achiziție ca cadou” sunt doar metode de a vă face să cumpărați mai mult, în căutarea unor cadouri (uneori inutile), decât ați fi cumpărat în mod normal.

3) Transportul

O persoană activă nu poate renunța la cheltuielile de transport — este necesar cel puțin să ajungă la serviciu și înapoi. Însă, în lumea modernă, deținerea unui automobil propriu nu este întotdeauna cea mai economică variantă.

• Pentru orașele mari cu aglomerație și distanțe semnificative, o alternativă rațională la mașina proprie este transportul public. Abonamentele și cardurile speciale acoperă mai multe tipuri de transport și, de obicei, costă mai puțin de 200 de lei pe lună. De exemplu, în București, abonamentele lunare pentru transportul public (STB) costă între 50 și 125 lei, în funcție de numărul de linii și tipul de abonament. Abonamentul pentru toate liniile urbane este de aproximativ 80 lei lunar.
• Dacă aveți nevoie de mașină doar ocazional, este posibil ca taxiul să fie o variantă mai economică. Benzina, întreținerea, taxele, asigurarea, parcarea și spălarea mașinii pot ajunge la o sumă considerabilă. Aplicațiile de taxi și serviciile de geolocalizare permit compararea prețurilor diferiților operatori de taxi, ajutându-vă să decideți dacă este mai rentabil să dețineți o mașină proprie.
• Există și o altă alternativă economică la deținerea unui automobil personal. Dacă aveți nevoie de mașină doar din când în când, de exemplu, pentru o excursie în afacerea orașului sau pentru o vizită într-un magazin mai îndepărtat, puteți apela la serviciile de car-sharing. Acestea vă permit să închiriați o mașină pentru perioada necesară și să o lăsați în locații convenabile. Totuși, în România, aceste servicii sunt disponibile doar în marile orașe.
• Dacă nu puteți renunța la mașina proprie, este recomandat să achiziționați una care să se potrivească veniturilor dumneavoastră. Este rațional să cheltuiți pe un automobil nu mai mult de salariul anual, iar ideal ar fi mai puțin. O sumă echivalentă cu 6-12 salarii, prin economii corect planificate, vă poate permite să evitați împrumuturile mari și să restabiliți rapid bugetul după o cheltuială semnificativă.

4) Locuința

Chiria unei locuințe, în special în marile orașe, poate fi mai avantajoasă decât un împrumut ipotecar. De exemplu, o familie închiriază o locuință în centrul Bucureștiului pentru 360 euro (aproape 1980 lei): o locație convenabilă, aproape de școală și grădiniță, iar părinții merg pe jos la serviciu. O astfel de locuință în aceeași zonă ar costa cel puțin 109000 euro (aproximativ 600000 lei), iar probabil va fi mai puțin confortabilă decât cea închiriată. Dacă familia ar lua un împrumut ipotecar pe 25 de ani, plata lunară ar ajunge la aproximativ 2300 lei (aproximativ 450 euro). Și mai trebuie să aibă un avans de 20000 euro (aproximativ 110000 lei).

Să presupunem că familia continuă să închirieze aceeași locuință pentru 1980 lei, iar diferența dintre chirie și rata ipotecii de 550 lei pe lună o va depune într-un depozit cu dobândă compusă sau va utiliza alte instrumente financiare. Atunci, după 25 de ani, chiar și ținând cont de inflație și creșterea prețurilor la locuințe, suma depozitului va depăși valoarea locuinței lor. Desigur, acest scenariu ipotetic nu ia în considerare multe variabile neașteptate — de exemplu, dacă prețurile locuințelor vor crește semnificativ, atunci achiziția unei locuințe va fi o investiție mai bună. Sau dimpotrivă.

Dacă banca nu le va aproba un împrumut ipotecar pentru această sumă, familia ar putea cumpăra o locuință în apropierea Bucureștiului, pentru aproximativ 100000 euro (aproximativ 550000 lei) — atunci plata lunară ar fi de aproximativ 2300 lei. Dar costurile de transport vor crește semnificativ, va trebui să schimbe școala și grădinița, poate va fi nevoie de un automobil. Timpul pe care îl petreceau anterior cu familia va fi acum petrecut în trafic. Toate acestea vor afecta calitatea vieții. Așadar, este important să reflectăm asupra alegerii dintre închirierea unei locuințe și achiziționarea uneia.

Totuși, pentru mulți oameni, o locuință proprie nu este doar un spațiu, ci și confortul psihologic, siguranța că au un cămin și vor lăsa ceva moștenire copiilor lor.

Pentru alții, mai importantă este mobilitatea, accesibilitatea infrastructurii și nu contează că locuința nu le aparține, ci doar să fie confortabilă pentru locuit. În plus, în cazul unor probleme financiare, este mult mai simplu să te muți dintr-o locuință închiriată, în timp ce cu o ipotecă situația este mult mai complicată și riscul de a pierde locuința este mult mai mare.

5) Creditele

Creditul este un instrument financiar convenabil și popular. Totuși, trebuie utilizat cu prudență și nu trebuie să îți asumi obligații imposibile. Mai ales dacă creditul este necesar pentru achiziționarea ultimului model de telefon scump sau a altor obiecte care nu sunt de primă necesitate, în timp ce banii pentru alimentele de bază sunt greu de strâns.

Amintiți-vă că nivelul încărcăturii de credit pe care o poate suporta o persoană nu trebuie să depășească 30% din venitul lunar. În caz contrar, există riscul de a nu face față plăților și de a ajunge într-o capcană a datoriilor. O abordare echilibrată a creditelor este încă un marker important al consumului responsabil.