Scoringul de credit: cum decid băncile și IFN-urile dacă îți acordă un împrumut
Te-ai hotărât să iei un împrumut consistent și erai sigur că banca îți va aproba cererea. Ai plătit întotdeauna la timp ratele și nu ai avut restanțe. Totuși, ai aflat că băncile și instituțiile financiare nebancare (IFN-uri) nu iau decizia doar în funcție de venituri și istoricul de plată. De fapt, ele analizează o serie întreagă de factori – uneori chiar și pozele din rețelele sociale sau modelul telefonului. Acest proces de evaluare se numește scoring de credit. Iată cum funcționează în România.
Ce este scoringul de credit?
Scoringul este o metodă automatizată prin care băncile și IFN-urile evaluează riscul de neplată al unui solicitant de credit. Pe baza unor algoritmi statistici, se estimează probabilitatea ca o persoană să-și ramburseze împrumutul la timp. Sistemul funcționează prin compararea profilului solicitantului cu al altor clienți cu comportamente similare.
De obicei, instituțiile folosesc mai multe modele de scoring, în funcție de tipul creditului și de categoria clientului. Fiecare trăsătură personală este punctată — de exemplu, cineva aflat în perioada de probă la un nou loc de muncă va primi un scor mai mic decât cineva cu ani de vechime.
După analizarea tuturor criteriilor, algoritmul generează un scor final: cu cât scorul este mai mare, cu atât șansele de a primi un credit avantajos sunt mai mari.
De unde obțin creditorii datele pentru scoring?
În primul rând, din istoricul de credit. Biroul de Credit, dar și alte baze de date, oferă informații precum: numărul de credite active și valoarea acestora, existența restanțelor și durata întârzierilor, frecvența solicitărilor către IFN-uri (desele apeluri la IFN-uri pot indica probleme financiare), credite achitate la timp în trecut sau frecvența refuzurilor primite de la alte instituții. Deși există scoruri generate direct de Biroul de Credit, multe bănci și IFN-uri preferă să-și creeze propriile modele.
În al doilea rând, din formularul completat de client. Venitul lunar, adresa de domiciliu (locuitorii zonelor dezvoltate economic sunt considerați mai solvabili), vârsta (studenții și pensionarii pot fi considerați mai riscanți), statutul marital (persoanele căsătorite au, statistic, o mai bună disciplină financiară), profesia și vechimea în muncă – toate aceste detalii sunt luate în calcul. De asemenea, durata și tipul creditului solicitat influențează scorul: împrumuturile pe termen scurt (sub 7 zile) sunt, de regulă, rambursate mai des la timp decât cele pe termen lung.
În al treilea rând, din date financiare interne ale băncii. Dacă ai carduri, conturi sau depozite la banca de unde soliciți creditul, instituția va lua în calcul și aceste date: cum îți gestionezi banii, cât încasezi, cât cheltuiești etc.
În unele cazuri, și alte date externe sunt analizate. Anumite instituții privesc chiar detalii precum modelul telefonului mobil sau comportamentul online (dacă folosești aplicația lor mobilă, de exemplu). Aceste date pot sugera nivelul tău de trai și obiceiurile de consum.
Analizează creditorii conturile de social media?
Unii creditori mari folosesc și date din rețelele sociale, dar doar cu acordul tău (prin acceptarea termenilor aplicației sau semnarea acordului de prelucrare a datelor). Informațiile din social media nu sunt decisive, dar pot influența scorul. Profilurile vechi, pozele pozitive și o rețea socială stabilă pot aduce puncte în plus. Pe de altă parte, agresivitatea în comentarii, apartenența la grupuri dubioase sau promovarea evitării plății datoriilor pot afecta negativ scorul. Analiza nu e realizată manual, ci automatizat, cu ajutorul unor algoritmi care identifică cuvinte-cheie și elemente vizuale.
Cum poți să-ți îmbunătățești scorul?
În primul rând, rambursează ratele la timp – restanțele afectează direct istoricul de credit. În al doilea rând, verifică periodic raportul tău de credit – în România, ai dreptul la două extrageri gratuite pe an de la Biroul de Credit. Raportează imediat eventualele greșeli (de ex., un credit achitat, dar nereportat ca atare). Plătește la timp facturile și amenzile – aceste informații pot fi luate în considerare. Nu încerca să „impresionezi” cu poze din vacanțe scumpe sau gadgeturi de lux — nu există dovezi clare că aceste lucruri ajută scorul.
Concluzie
Scoringul de credit nu este o magie, ci un sistem bine pus la punct care îmbină date statistice, comportamentale și financiare. În România, atât băncile cât și IFN-urile îl folosesc pentru a-și reduce riscul și pentru a oferi condiții corecte clienților serioși. Înțelegerea modului în care funcționează acest sistem te poate ajuta să obții mai ușor un credit în viitor — în condiții mai avantajoase.
