Scoringul de credit: cum decid băncile și IFN-urile dacă îți acordă un împrumut
Te-ai hotărât să iei un împrumut consistent și erai sigur că banca îți va aproba cererea. Ai plătit întotdeauna la timp ratele și nu ai avut restanțe. Totuși, ai aflat că băncile și instituțiile financiare nebancare (IFN-uri) nu iau decizia doar în funcție de venituri și istoricul de plată. De fapt, ele analizează o serie întreagă de factori – uneori chiar și pozele din rețelele sociale sau modelul telefonului. Acest proces de evaluare se numește scoring de credit. Iată cum funcționează în România.
Ce este scoringul de credit?
Scoringul este o metodă automatizată prin care băncile și IFN-urile evaluează riscul de neplată al unui solicitant de credit. Pe baza unor algoritmi statistici, se estimează probabilitatea ca o persoană să-și ramburseze împrumutul la timp. Sistemul funcționează prin compararea profilului solicitantului cu al altor clienți cu comportamente similare.
De obicei, instituțiile folosesc mai multe modele de scoring, în funcție de tipul creditului și de categoria clientului. Fiecare trăsătură personală este punctată — de exemplu, cineva aflat în perioada de probă la un nou loc de muncă va primi un scor mai mic decât cineva cu ani de vechime.
După analizarea tuturor criteriilor, algoritmul generează un scor final: cu cât scorul este mai mare, cu atât șansele de a primi un credit avantajos sunt mai mari.
De unde obțin creditorii datele pentru scoring?
În primul rând, din istoricul de credit. Biroul de Credit, dar și alte baze de date, oferă informații precum: numărul de credite active și valoarea acestora, existența restanțelor și durata întârzierilor, frecvența solicitărilor către IFN-uri (desele apeluri la IFN-uri pot indica probleme financiare), credite achitate la timp în trecut sau frecvența refuzurilor primite de la alte instituții. Deși există scoruri generate direct de Biroul de Credit, multe bănci și IFN-uri preferă să-și creeze propriile modele.
În al doilea rând, din formularul completat de client. Venitul lunar, adresa de domiciliu (locuitorii zonelor dezvoltate economic sunt considerați mai solvabili), vârsta (studenții și pensionarii pot fi considerați mai riscanți), statutul marital, profesia și vechimea în muncă – toate aceste detalii sunt luate în calcul.
În al treilea rând, din date financiare interne ale băncii. Dacă ai carduri, conturi sau depozite la banca de unde soliciți creditul, instituția va lua în calcul și aceste date.
În unele cazuri, și alte date externe sunt analizate, inclusiv comportamentul online sau utilizarea aplicațiilor mobile ale instituției.
Analizează creditorii conturile de social media?
Unii creditori mari folosesc și date din rețelele sociale, dar doar cu acordul tău. Informațiile din social media nu sunt decisive, dar pot influența scorul în anumite situații.
Cum poți să-ți îmbunătățești scorul?
Rambursează ratele la timp, verifică periodic raportul tău de credit și semnalează eventualele erori. Plătește la timp facturile și evită supraîndatorarea.
Concluzie
Scoringul de credit este un sistem complex care îmbină date statistice, comportamentale și financiare. Înțelegerea modului în care funcționează te poate ajuta să obții mai ușor un credit în viitor.
