Probabil ai observat că rapoartele despre creșterea anuală a salariului mediu în România nu se reflectă întotdeauna în bunăstarea ta personală. Aici intervin atât nuanțele statistice (chiar dacă salariul tău nu a crescut de cinci ani, acel zero la sută tot intră în medie), cât și inflația, dar și creșterea de la an la an a nevoilor și dorințelor personale. De exemplu, un studiu recent realizat de BaniGo a arătat că românii au nevoie de aproape dublul veniturilor actuale pentru a se simți fericiți. Însă nici această cifră nu este definitivă.
Deci, cu cât ar trebui să crească venitul tău anual pentru a nu te simți prins într-o „luptă pentru supraviețuire”, ci pentru a trăi confortabil?
Câți bani le trebuie românilor pentru a fi fericiți
Poate nu vezi acest lucru în contul tău, dar salariile în România, dacă ne luăm după datele INS, cresc constant. Astfel, conform institutului, în ultimii trei ani salariul mediu pe economie a crescut cu aproximativ 1800 RON (în 2022 era de 4035 RON, iar în 2025 — de 5835 RON).
Mai mult, salariul mediu crește de la o lună la alta. Conform acelorași date INS, în ianuarie 2025 era de 5400 RON, în februarie — 5500 RON, iar în martie — 5835 RON. Asta înseamnă că, dacă la începutul anului cineva câștiga 5500 RON, putea fi considerat peste medie, iar acum se află deja în zona „medie” sau chiar sub. Fericirea, desigur, nu poate fi măsurată cu aceeași unitate pentru toată lumea, dar studiile realizate anual arată că oamenii pot indica o sumă care le-ar asigura confortul. În 2023, analiștii platformei de recrutare eJobs au intervievat peste 20.000 de români activi pe piața muncii și au constatat că, pentru a se simți confortabil și în siguranță, aceștia au nevoie, în medie, de 10.000 RON pe lună. În același timp, un studiu recent realizat de BaniGo a arătat că majoritatea respondenților (31%) s-ar simți înstăriți dacă ar avea un venit lunar între 10000 și 20000 RON. În realitate, doar 10% dintre participanți au declarat că ating acest nivel de venit. De asemenea, mulți (17%) au numit „pragul fericirii” între 20000 și 50000 RON, iar 14% au afirmat că pentru a trăi confortabil le-ar trebui cel puțin 50000 RON pe lună.
E de prisos să spunem că majoritatea locuitorilor țării văd aceste sume doar în vis. Spre comparație, în 2024, conform datelor INS, salariul mediu brut în România a fost de 7500 RON, iar salariul median (cel pe care îl câștigă lucrătorul tipic) — aproximativ 4800 RON.
Fiecăruia după nevoi
La prima vedere, sumele menționate de participanții la sondaje par scoase din burtă, dar în realitate în spatele lor stau dorințe cât se poate de concrete. În timp ce INS raportează creșteri salariale, oamenii își dezvoltă noi nevoi, iar circumstanțele vieții se schimbă. Și acestea diferă de la persoană la persoană — în funcție de oraș, de existența unei familii, de valori, de stilul de viață și de alți factori. De aceea, chiar dacă salariile tuturor românilor ar crește cu 10% anual, nu toată lumea ar considera suficient acest ritm. De exemplu, o cititoare BaniGo cu pseudonimul Ioana C. a recunoscut într-o discuție tematică faptul că cheltuie în medie 7100 RON pe lună și se simte confortabil. Cheltuielile sunt următoarele:
- 2000 RON — chirie și utilități
- 2000 RON — supermarketuri
- 480 RON — transport
- 760 RON — cumpărături online
- 520 RON — restaurante și cafenele
- 340 RON — cărți
- 260 RON — farmacii
- 740 RON — cheltuieli personale
Ea menționează că locuiește într-un oraș mare, nu trăiește „de la salariu la salariu” și reușește chiar să pună bani deoparte. În același timp, o altă participantă, cu pseudonimul Diana S., a spus că are nevoie de 20000 RON pe lună pentru a se simți confortabil. Ea precizează că și-ar dori să nu fie nevoită să facă economii la mâncare și haine, să nu se îngrijoreze dacă a lăsat lumina aprinsă pe hol, să facă băi lungi fără grija facturilor la utilități, să plece la fiecare două luni într-o scurtă călătorie, de două ori pe an la mare, să meargă lunar la masaj și să economisească pentru viitor. În majoritatea situațiilor, creșterea salarială necesară trebuie să acopere nu doar scumpirile, ci și obiectivele personale și schimbările din viață. Acoperirea nevoilor de bază ține de supraviețuire, pe când confortul include stabilitate, posibilitatea de dezvoltare și realizarea planurilor.
Întrebarea-cheie nu este creșterea salariilor în procente, ci puterea reală de cumpărare, subliniază expertul: „La o inflație de peste 10%, o creștere salarială tot de 10% înseamnă, de fapt, zero dinamică reală. În plus, veniturile ar trebui să crească mai repede decât cheltuielile legate de nivelul de trai: chirie, transport, tratamente medicale, costuri pentru copii”.
Cum se calculează inflația oficială
Fiecare persoană are nu doar propria viziune asupra salariului necesar pentru un trai confortabil, ci și o percepție individuală asupra vitezei cu care cresc prețurile. Iar această percepție rareori coincide cu datele oficiale. De aceea, pare că INS spune una, iar în realitate se simte altceva.
Explicația este că INS folosește date medii privind dinamica prețurilor, comparând costul a peste 500 de bunuri și servicii care formează coșul de consum. Modificarea prețului acestui coș se reflectă în indicele prețurilor de consum (IPC), pe baza căruia se apreciază nivelul inflației.
Pentru a calcula IPC, INS realizează trimestrial sondaje în rândul a zeci de mii de gospodării despre bunurile și serviciile achiziționate recent și, pe baza acestor date, alcătuiește coșul de consum. Componența lui este revizuită anual, dar în mod tradițional include:
- Produse alimentare – cumpărături zilnice precum lapte și pâine;
- Produse nealimentare – achiziții mai rare, precum îmbrăcăminte, medicamente, aparatură electronică;
- Servicii – utilități, educație, telecomunicații.
Pe baza datelor colectate, INS calculează IPC pentru diferite perioade (săptămână, lună, an), compară prețurile actuale cu cele din perioada de bază, arată cum au evoluat prețurile în medie în România și exprimă indicele în procente față de valoarea anterioară. De exemplu, dacă IPC este 110, înseamnă că prețurile au crescut cu 10%.
Inflația oficială și inflația personală — care este diferența
Datele INS nu coincid adesea cu creșterea cheltuielilor resimțită de cetățeni. Totuși, acest lucru nu înseamnă că specialiștii instituției nu mai știu să calculeze. Explicația este că INS lucrează cu un coș de consum universal, unde toate datele sunt medii. Însă cheltuielile tale personale pot fi diferite de cele ale consumatorului mediu. Aici intervine inflația personală — creșterea prețurilor în raport cu propriul tău coș de consum, care reflectă strict preferințele și obiceiurile tale.
Trebuie să ținem cont că prețurile la diverse produse și servicii nu cresc în același ritm. De exemplu, dacă în decurs de un an cartofii s-au scumpit cu 50%, dar tu nu îi consumi deloc și preferi carnea, iar aceasta s-a scumpit doar cu 10%, inflația personală pe acest segment va fi mai mică decât a vecinului care cumpără cartofi în fiecare săptămână.
Pentru a calcula inflația personală, este suficient să compari cheltuielile tale pentru aceleași (sau similare) bunuri și servicii. Poți face asta în aplicația bancară. De pildă, dacă observi că ai început să cumperi mai multă pâine și de aceea cheltuielile tale au crescut, creșterea prețurilor nu este neapărat cauza. Dar dacă vezi că mănânci mai puțină carne, iar costul ei tot crește, atunci asta indică o creștere a inflației tale personale.
Cum să îți dai seama că ai nevoie de mai mulți bani
Pe lângă inflație (oficială și personală), există și circumstanțe de viață care cer o creștere a veniturilor pentru a păstra confortul. Printre acestea se numără:
- credite și ipoteci;
- nașterea unui copil;
- pensionarea;
- creșterea cheltuielilor de transport;
- mutarea în alt oraș sau țară.
Dacă cheltuielile tale cresc mult mai repede decât venitul, începi să te sărăcești. Pentru a evita acest lucru, trebuie să încerci să îți mărești veniturile. Este întotdeauna bine să câștigi cât mai mult, dar asta este ușor de spus și greu de făcut. Este important să știi exact ce sumă îți trebuie pentru a te simți confortabil.
De exemplu, planificai să iei un credit ipotecar când dobânda medie de pe piață era de aproximativ 6% pe an, dar ai amânat și nu ai observat cum aceasta a urcat la aproape 7% în 2025. Dacă înainte, cu un venit de 5 500 lei pe lună (salariul mediu net), puteai acoperi ușor rata ipotecii și restul cheltuielilor, acum, cu aceeași sumă, o rată dublă sau chiar triplă îți va afecta confortul financiar.
Potrivit datelor recent publicate, rata medie a dobânzii fixe pentru creditele imobiliare noi în București se situează la circa 5,95% în semestrul doi al anului 2025 :contentReference[oaicite:1]{index=1}. Aceasta poate însemna o creștere de câteva sute de lei la plata lunară, în funcție de suma și perioada creditului.
Prin urmare, dacă înainte te descurcai cu 5 500 lei pe lună, acum ai putea avea nevoie de 6 000–7 000 lei pentru a calcula toate costurile: rată, facturi, transport și cumpărături. Altfel, acești bani vor ajunge doar pentru credit și strictul necesar. Dacă ți s-a născut un copil, calcularea procentului cu care trebuie să crească venitul este mai complicată. Depinde, printre altele, cât de generos ești ca părinte și ce ești dispus să oferi copilului tău: poate te limitezi la strictul necesar sau poate investești zilnic în distracții și activități educative.
Este important să iei în calcul nu doar cheltuielile curente, ci și pe cele obligatorii și pe termen lung, care pot apărea brusc: tratamente medicale, reparații, electrocasnice noi, sprijin financiar pentru rude. Dacă nu ai astfel de rezerve, nu ești oficial sărac, dar ești vulnerabil — acesta este principalul risc atunci când veniturile stagnează.
Venitul necesar pentru diferite niveluri de trai: de bază, sigur și ridicat
Indiferent cum se schimbă circumstanțele, fiecare persoană își dorește o creștere a calității vieții.
Nivelul de trai de bază — este, practic, supraviețuirea. În acest caz, persoana trăiește de la un salariu la altul. Nu se îndatorează mult, dar nici nu poate economisi sau pune bani deoparte pentru o vacanță ori un vis.
Nivelul de trai sigur — permite economisirea și crearea unei rezerve financiare, iar cheltuielile neașteptate nu creează probleme majore.
Nivelul de trai ridicat — oferă posibilitatea de a investi în propria dezvoltare, în copii și în viitorul lor, de a-și permite vacanțe de calitate și achiziții care îmbunătățesc viața în mod real. De exemplu, aparatură performantă fără credit, nu doar tratament medical bun, ci și prevenție completă, alimentație selectivă și de calitate etc. Dacă nu vrei să te limitezi la un nivel de supraviețuire, venitul tău trebuie, fără îndoială, să crească semnificativ.
În plus, o persoană poate avea obiective financiare: strângerea unui capital pentru afaceri sau venit pasiv, economisirea pentru un apartament sau avans la credit ipotecar, pentru o călătorie de vis etc. Astfel de obiective sunt posibile chiar și la un nivel de trai obișnuit, dar pentru a le atinge este nevoie de mai mult efort. Cât de mult — depinde de punctul de plecare și de așteptări.
Cu cât trebuie să crească salariul pentru a trăi confortabil
Să presupunem că îți este confortabil la un nivel de trai de bază: nu plănuiești în viitorul apropiat să îți întemeiezi o familie, să cumperi un apartament, să ai copii, nu ai obiective financiare majore și venitul actual îți este suficient. Totuși, inflația nu stă pe loc și, chiar și la acest nivel de trai, ar fi bine să îți mărești venitul. Cu cât anume, îți poate arăta inflația personală.
Dacă ai observat că produsele și serviciile pe care le folosești în mod regulat s-au scumpit cu 5%, atunci venitul tău ar trebui să crească, aproximativ, cu același procent. O alternativă este să îți reduci cheltuielile.
Să calculăm mai concret. Luăm ca exemplu salariul mediu în România în 2020, să spunem că era de 5 100 lei. Presupunem că atât câștigai. Din iunie 2020 până în iunie 2025, inflația cumulată, potrivit datelor INS și Eurostat, a fost de aproximativ 29%.
Astfel, pentru ca în iunie 2025 să îți permiți aceleași alimente și servicii din coșul de consum, salariul tău ar trebui să fie deja de 6600 lei.
29% din 5 100 lei înseamnă 1 479 lei, adică, din 2020, salariul tău ar fi trebuit să crească în medie cu aproximativ 296 lei pe an. Acesta este nivelul de trai de bază, dar calculat la media națională. Evident, în București acești bani ar ajunge, poate, doar pentru transport, utilități și câteva produse alimentare, în timp ce într-un oraș mic din provincie te-ai simți mult mai confortabil cu acest venit.
Pentru cei care vor să se simtă mai stabili financiar, este nevoie de o creștere anuală mai semnificativă a salariului. Cel puțin, nu ar strica să adaugi fonduri suplimentare pentru o rezervă de urgență. Pentru ca inflația să nu îți „mănânce” economiile, începe să pui deoparte o parte din venituri (de exemplu, 10–15%) într-un depozit sau cont de economii. Sumele trebuie să fie consistente, dar să nu afecteze semnificativ cheltuielile familiei.
Luăm același minim de 6600 lei și adăugăm acei 10–15%. Rezultă că, pentru a nu doar supraviețui, ci și a economisi, în 2025 ar trebui să câștigi între 7260 și 7590 lei pe lună. Cu alte cuvinte, la o inflație cumulată de 29% în ultimii cinci ani, salariul ar fi trebuit să crească în această perioadă cu aproximativ 2160 lei, adică cu 432 lei pe an. Acești bani ar fi suficienți nu doar pentru acoperirea nevoilor de bază, ci și pentru a pune deoparte o sumă modestă pentru rezerve.
Ce să faci dacă venitul tău nu crește sau crește prea lent
Dacă nu vrei să faci schimbări majore, dar îți dai seama că salariul tău, spre deosebire de inflație, nu a crescut de câțiva ani, discută cu superiorii tăi: poate a venit momentul să îți mărească salariul? Cel mai probabil, va trebui să demonstrezi că ești un angajat eficient și cu potențial.
Dacă angajatorul refuză să îți mărească salariul, dar ești convins că meriți mai mult, ia în calcul schimbarea locului de muncă sau găsirea unui job suplimentar.
Pentru cei care nu sunt pregătiți să își schimbe locul de muncă pentru un salariu mai mare, merită să acorde atenție cheltuielilor personale. Ține un jurnal al cheltuielilor sau folosește aplicații dedicate pentru a vedea clar cât câștigi, cât cheltuiești și unde se duce cea mai mare parte a bugetului tău. După ce vei vedea aceste cifre, îți va fi mai ușor să îți ajustezi cheltuielile — de cele mai multe ori se descoperă „găuri” prin care se scurg bani fără rost.
Pentru a-ți îmbunătăți situația financiară, încearcă să pui bani deoparte pentru a avea o rezervă de urgență. Aceasta ar trebui să fie echivalentă cu trei până la șase luni de cheltuieli totale ale familiei (nu cu salariul, ci cu cheltuielile). Acești bani trebuie să îți ajungă pentru cel puțin trei luni de trai fără venit, acoperind nevoile de bază și obligațiile financiare.
Pentru ca banii să „lucreze” și să aducă profit, ia în considerare deschiderea unui depozit sau achiziția de titluri de valoare. Dacă nu ești pregătit să te desparți temporar de fonduri, folosește un cont de economii: astfel păstrezi accesul la bani, dar eviți ca aceștia să stea inactivi și să își piardă valoarea.
Dacă creșterea veniturilor nu este posibilă, există trei strategii pe care le rezumă expertul BaniGo, Raluca Ionescu:
- optimizarea cheltuielilor (monitorizarea lor, renunțarea la abonamente, credite inutile);
- trecerea la alte forme de venit (freelance, muncă online);
- începerea economisirii cu sume mici (chiar și 50–100 lei pe lună creează un obicei, iar într-un an formează o rezervă inițială de 600–1200 lei).
