Deflația este o creștere a puterii de cumpărare a monedei naționale ca urmare a scăderii prețurilor. Cauzele principale ale deflației sunt oferta excesivă de bunuri și servicii într-un anumit sector al economiei, care depășește capacitatea cererii plătibile. Deflația reflectă o încetinire a economiei, scăderea cererii de consum și este adesea însoțită de creșterea șomajului. În această perioadă, de obicei, se observă o scădere a volumului de investiții. Deflația poate fi un semnal al unei crize economice iminente. În astfel de condiții, statul, prin intermediul autorității financiare (banca centrală), ia măsuri pentru a combate tendințele de recesiune și pentru a stimula economia. De exemplu, la sfârșitul anilor 2000, după izbucnirea crizei financiare mondiale, Rezerva Federală a SUA a redus rata dobânzii la niveluri foarte scăzute pentru a stimula fluxul de bani din sectorul financiar către cel real, ceea ce a dus la o creștere economică și o scădere a șomajului. Deflația poate avea și un caracter sezonier, atunci când pe piață apare o cantitate mare de produse, cum ar fi legumele și alte produse alimentare, după recoltă.