Devalorizarea monedei

Devalorizarea monedei reprezintă scăderea oficială a valorii acesteia în raport cu alte valute internaționale. În trecut, această scădere era realizată prin reducerea conținutului de aur al monedei, iar în prezent, este realizată prin ajustarea cursului de schimb față de valutele majore, cum ar fi euro sau dolarul american. Devalorizarea este un instrument important folosit de băncile centrale, atât la nivel național (de exemplu, Banca Națională a României), cât și de instituțiile supranaționale, precum Banca Centrală Europeană. Scăderea valorii monedei naționale poate îmbunătăți competitivitatea sectoarelor economice orientate spre export. De exemplu, exportatorii români de produse agricole sau industriale pot vinde mai ieftin pe piețele externe, în timp ce își mențin veniturile în lei la aceleași niveluri. În România, devalorizările au avut loc de mai multe ori în istoria recentă, de exemplu, în 2009, în urma crizei financiare globale, și în 2014, când leul românesc a fost afectat de volatilitatea piețelor financiare internaționale și de incertitudinile economice interne. Pe de altă parte, devalorizarea monedei naționale are și efecte negative asupra economiei. De exemplu, valoarea activelor denominate în lei, cum ar fi depozitele bancare ale populației, poate scădea, iar produsele importate devin mai scumpe. Acest lucru poate afecta sectoarele care depind de importuri, cum ar fi retailul sau industria auto, unde nu se poate implementa rapid înlocuirea importurilor cu producție internă Devalorizările monedei naționale sunt adesea asociate cu o schimbare a condițiilor economice, cum ar fi creșterea inflației sau instabilitatea pieței financiare. De aceea, persoanele care dețin economii în lei ar trebui să fie atente și să ia în considerare diversificarea activelor, convertind o parte a acestora în valute stabile, precum euro, pentru a proteja valoarea acestora față de riscurile devalorizării.