Deducerea fiscală a impozitului pe proprietate în cazul creditului ipotecar

Deducerea fiscală a impozitului pe proprietate în cazul unui credit ipotecar reprezintă reducerea bazei impozabile a unei persoane fizice care a achiziționat un bun imobil cu ajutorul unui credit ipotecar. Această „facilitate” poate fi aplicată contribuabililor – persoane fizice care plătesc impozite pe venit (impozitul pe venituri – 10% în România). Deducerea fiscală poate fi solicitată o singură dată în viață.

Pentru determinarea sumei deducerii fiscale se iau în considerare atât suma împrumutului ipotecar, cât și dobânzile plătite pentru acesta. Suma maximă a deducerii este de 1 milion RON pentru locuințele achiziționate după 1 ianuarie 2020, de 500.000 RON pentru cele cumpărate între 1 ianuarie 2015 și 31 decembrie 2019 și de 200.000 RON pentru locuințele achiziționate până la 31 decembrie 2014. Deducerea pentru dobânzi (plăți suplimentare) este limitată la 1,5 milioane RON pentru locuințele cumpărate după 1 ianuarie 2020, iar înainte de această dată nu există o limită specifică.

Deducerea se acordă anual și nu poate depăși suma impozitului pe venit. Astfel, pentru contribuabilii cu venituri relativ scăzute, deducerea poate fi împărțită pe mai mulți ani.

Pentru a solicita deducerea, cumpărătorul locuinței cu credit ipotecar trebuie să depună la autoritățile fiscale sau la angajatorul său (dacă acesta este agent fiscal care calculează și plătește impozitul pe venit pentru angajați) un set de documente care să ateste achiziția bunului imobil cu fonduri împrumutate și plățile efectuate pentru credit (capital plus dobânzi). Nu există termen de prescripție pentru depunerea documentelor pentru deducerea fiscală, însă este recomandat să nu fie amânată depunerea acestora pentru a evita posibilele neînțelegeri