Inflația

Inflația este creșterea prețurilor la bunuri și servicii. Se manifestă prin faptul că, după un anumit interval de timp, aceeași sumă de bani permite achiziționarea unui număr mai mic de bunuri comparabile și obținerea mai puținor servicii decât la începutul perioadei respective.

În funcție de ritmul de creștere a prețurilor, inflația este clasificată în inflație moderată (crescătoare treptat), inflație galopantă și hiperinflație. Inflația moderată (până la 5% anual) este caracteristică țărilor cu economii dezvoltate și sisteme financiare stabile (de exemplu, Europa, SUA, Japonia și alte câteva țări). Inflația galopantă (până la 50% anual) prevalează în economiile în dezvoltare. Hiperinflația apare în condițiile incapacității statului și ale autorităților financiare de a implementa o politică bugetară și monetară eficientă. Un exemplu recent este cazul Zimbabwei, unde inflația în 2008 a depășit 230.000.000%, iar monedele naționale aveau valori de ordinul trilionilor.

Printre principalele cauze ale inflației se numără:

• scăderea PIB-ului în timp ce masa monetară rămâne constantă;

• emisiunea de monedă pentru acoperirea cheltuielilor guvernamentale;

• creditarea excesivă;

• monopolismul în diferite sectoare ale economiei.

Cel mai important indicator al nivelului inflației este indicele prețurilor de consum. Printre instrumentele de control ale inflației, cel mai eficient este reglementarea ratei de dobândă de politică monetară. În 2014, Banca Națională a României a majorat rata dobânzii de politică monetară pentru a face față presiunilor inflaționiste, iar acest mecanism a fost utilizat pentru a stabiliza economia și pentru a reduce inflația.