Marginalismul este un curent în știința economică bazat pe principiul utilității marginale descrescătoare. Potrivit acestui principiu, fiecare unitate suplimentară dintr-un bun consumat are o valoare din ce în ce mai mică pentru consumator, ducând la fenomenul de saturație.
Marginalismul a luat naștere în anii 1870, în cadrul revoluției marginaliste, ca reacție la teoriile economiei clasice. Dezvoltarea industrială și nevoia de modele mai precise pentru alocarea optimă a resurselor au determinat apariția acestui curent.
Subiectivism economic – analiza fenomenelor economice din perspectiva fiecărui agent economic.
Renunțarea la prioritatea producției – spre deosebire de economia clasică, marginalismul pune accent pe cerere și pe valoarea percepută de consumatori.
Abordare cantitativă și matematică – utilizarea modelelor matematice pentru analiza pieței și comportamentului consumatorilor.
Conceptul de echilibru economic – piețele tind să ajungă într-o stare de echilibru între cerere și ofertă.
Determinarea valorii prin utilitate – prețul unui bun nu este determinat de costurile de producție, ci de gradul în care satisface nevoile consumatorilor.
Marginalismul a pus bazele microeconomiei moderne, iar conceptele sale sunt utilizate în analiza prețurilor, teoria consumatorului și teoria firmei.