Revalorizarea (revărsarea) unei monede naționale reprezintă aprecierea acesteia în raport cu alte valute.
În cadrul sistemului Bretton Woods, revalorizarea unei monede era realizată prin creșterea conținutului său de aur, ceea ce îi conferea o valoare mai mare. În prezent, sub sistemul de la Jamaica, revalorizarea se face prin intervenții valutare – banca centrală vinde rezerve de valută străină (de exemplu, euro sau dolari americani) și cumpără moneda națională, crescând astfel cererea pentru aceasta și implicit valoarea sa.
Experții financiari identifică două motive principale pentru aprecierea unei monede:
Reducerea inflației – o inflație scăzută poate duce la creșterea puterii de cumpărare a monedei naționale.
Creșterea importurilor și a investițiilor externe – un curs valutar mai puternic poate facilita achizițiile externe și investițiile internaționale.
Procesul de revalorizare nu are loc brusc, ci este precedat de o serie de factori economici și politici care pot fi monitorizați. Printre acestea se numără:
Îmbunătățirea balanței comerciale
Creșterea fluxurilor de capital străin
Politici monetare restrictive ale băncii centrale
Stabilizarea sau scăderea ratei inflației
Înțelegerea acestor indicatori ajută băncile, investitorii și populația să își protejeze activele și să își adapteze strategiile financiare. De exemplu, anticipând o revalorizare, ar putea fi avantajos să se transfere o parte din economii din valute străine în moneda națională.