Scoring-ul

Scoring-ul reprezintă evaluarea clienților instituțiilor financiare în ceea ce privește capacitatea lor de plată și fiabilitatea acestora. Această evaluare se bazează pe utilizarea modelelor matematice, software-ului specializat și tehnologiilor de căutare, care permit evaluarea unui împrumutat potențial sau existent pe baza unor criterii diferite.

În prezent, sistemele de scoring sunt împărțite în următoarele grupuri principale:

1. Application-scoring
   Folosit pentru a evalua capacitatea de plată și fiabilitatea unui potențial împrumutat care aplică pentru un credit într-o bancă sau instituție financiară nebancară (IFN). Rezultatele evaluării sunt folosite pentru a lua decizia de a acorda sau nu creditul.
   
   

2. Collection-scoring
   Folosit pentru a evalua „împrumutații problemă” care întâmpină dificultăți în achitarea datoriilor sau care au încetat complet plata creditului. Rezultatul procesării sistemului se exprimă sub forma unui set de recomandări pentru specialiștii băncilor, IFN-urilor și agențiilor de colectare a datoriilor, în vederea gestionării eficace a cazurilor de neplată.
   
   

3. Behavioral-scoring
   Evaluează comportamentul viitor al împrumutatului pe baza analizei datelor istorice, adică a acțiunilor anterioare, cum ar fi tranzacțiile cu cardurile de credit. Acesta este utilizat pentru a ajusta parametrii creditelor emise, inclusiv modificarea limitelor de credit.
   
   

4. Fraud-scoring
   Folosit pentru a evalua probabilitatea de fraudă din partea clienților. Acesta ajută la identificarea tranzacțiilor suspecte și la protejarea instituțiilor financiare de riscurile de fraudă.
   
   

Băncile și IFN-urile utilizează sisteme de scoring proprii sau produse gata dezvoltate disponibile pe piață. Aplicarea acestor sisteme permite instituțiilor financiare să prevadă evenimentele nefavorabile, să reducă riscurile de neplată a creditelor acordate și să gestioneze eficient relațiile cu debitorii care nu își respectă obligațiile.