Există mai mulți parametri pe care se poate baza clasificarea băncilor:
tipul de proprietate,
forma juridică,
scopul funcțional,
tipurile de operațiuni efectuate,
domeniul de activitate și specializarea,
prezența și numărul de filiale,
amploarea activității.
Tipul de proprietate
Băncile pot fi clasificate în funcție de tipul lor de proprietate: publice și private. Băncile publice sunt cele deținute integral de stat, cum ar fi Banca Națională a României (BNR), iar băncile private sunt cele deținute de entități private. De asemenea, există bănci cu participare de stat, care sunt bănci private cu un capital semnificativ deținut de guvern.
Forma juridică
Băncile pot fi de mai multe tipuri din punct de vedere al formei juridice: bănci pe acțiuni sau cooperative. În România, majoritatea băncilor sunt organizate ca bănci pe acțiuni, iar unele dintre acestea pot avea și o structură de participare la capital din partea statului.
Scopul funcțional
În funcție de scopul lor, băncile pot fi de mai multe tipuri:
Bănci emisiuni – Băncile centrale care au dreptul exclusiv de a emite monedă, cum ar fi Banca Națională a României (BNR). Aceste bănci sunt responsabile pentru reglementarea sistemului bancar și pentru supravegherea economiei financiare, având un scop primar de obținere a unui profit.
Bănci comerciale – Băncile care oferă servicii financiare pentru persoane fizice și juridice, inclusiv credite și depozite.
Tipurile de operațiuni financiare
Majoritatea băncilor din România sunt bănci comerciale care desfășoară activități precum acordarea de credite, administrarea depozitelor și alte servicii financiare. De exemplu, băncile precum Banca Transilvania, BRD, Raiffeisen Bank și altele sunt bănci comerciale.
În alte țări, în special în Statele Unite, activitățile băncilor sunt reglementate prin lege și sunt împărțite în bănci de retail și bănci de investiții. Băncile de retail se ocupă cu administrarea conturilor curente ale persoanelor fizice și juridice, în timp ce băncile de investiții se concentrează pe tranzacționarea de instrumente financiare și emiterea de titluri de valoare.
În România, sunt și bănci care se concentrează pe activități de investiții, cum ar fi „BT Capital Partners” și altele.
Specializarea în domeniul de activitate
Unii bănci sunt specializate pe anumite sectoare ale economiei. De exemplu, Banca Agricolă (în trecut) era destinată exclusiv pentru creditarea sectorului agricol. Alte bănci, cum ar fi Banca Română pentru Dezvoltare (BRD), au fost create pentru a sprijini dezvoltarea unor sectoare economice specifice.
Numărul de filiale
Băncile pot fi clasificate și în funcție de numărul de filiale pe care le dețin. Unele bănci sunt prezentate doar într-o singură locație sau au un număr redus de sucursale, în timp ce alte bănci, precum Banca Transilvania sau BCR, au o rețea extinsă de filiale.
În România, funcția de filială este suplinită în unele cazuri de agenții sau oficii, care pot să îndeplinească aceleași funcții ca și filialele, dar cu un număr mai mic de angajați și mai puține activități administrative.
Amploarea activității
Băncile sunt, de asemenea, împărțite în funcție de amploarea operațiunilor lor. Băncile mari, precum Banca Națională a României, Banca Transilvania, BRD, Raiffeisen Bank și altele, sunt bănci de sistem care au o acoperire extinsă pe piața financiară. În România există și bănci mai mici care sunt active în anumite segmente de piață sau regiuni, dar care oferă servicii financiare esențiale pentru economii locale sau industrii specifice.
Este important de menționat că aceste clasificări sunt destul de flexibile și se aplică în funcție de parametrii analizați, ceea ce permite o evaluare mai corectă a băncii și compararea ei cu concurenții din aceeași categorie.