Creditarea reprezintă procesul prin care un creditor pune la dispoziția unui împrumutat resurse financiare sau materiale pentru o perioadă determinată, în condiții de rambursare, plată și termen. În funcție de tipul resurselor împrumutate, structura participanților la tranzacție, scopul creditului, destinația utilizării și sursele de rambursare, se pot identifica următoarele tipuri de creditare în România:
Creditarea comercială: Se realizează între două entități economice sub forma avansurilor, plăților anticipate, amânării sau eșalonării plății pentru bunuri, lucrări sau servicii, cu documente precum cambii sau contracte.
Creditarea bugetară: Se referă la procesul prin care fondurile publice sunt alocate către bugetele instituțiilor publice, autorităților locale sau altor entități, inclusiv guvernelor altor state. Scopul principal nu este obținerea de profit, ci stimularea activităților economice și sociale. Exemple includ creditele bugetare pentru persoane juridice și împrumuturile între bugete ale sistemului public.
Creditarea bancară: Procesul prin care instituțiile financiare oferă împrumuturi persoanelor fizice și juridice pentru diverse scopuri, cum ar fi consumul, achiziționarea de locuințe sau extinderea producției. În România, principalele tipuri de credite pentru persoane fizice includ:
Credite de consum: Împrumuturi destinate achiziționării de bunuri și servicii de larg consum.
Credite ipotecare: Împrumuturi pentru achiziționarea, construirea sau renovarea unei locuințe, de obicei cu o perioadă de rambursare mai lungă și o dobândă mai mică.
Credite auto: Împrumuturi pentru achiziționarea unui vehicul, cu termene și condiții specifice.
Pentru persoanele juridice, băncile oferă:
Credite de investiții: Destinate finanțării proiectelor de investiții ale companiilor.
Linii de credit: Facilități de credit care permit accesul la fonduri pe termen scurt pentru capital de lucru.
Credite de tip overdraft: Permite contului curent să aibă un sold negativ până la o limită stabilită.
Credite sindicalizate: Împrumuturi oferite de un grup de bănci pentru a acoperi nevoi financiare mari ale unei companii.
Instituțiile financiare non-bancare, precum companiile de microfinanțare, cooperativele de credit și casele de amanet, oferă, de asemenea, forme de creditare pentru consumatori și întreprinderi mici.
Creditarea prin intermediul Băncii Naționale: Se referă la împrumuturile acordate de Banca Națională a României băncilor comerciale pentru a asigura lichiditatea sistemului bancar. Acestea includ:
Credite overnight: Împrumuturi pe termen scurt, de obicei pentru o noapte, pentru a menține stabilitatea financiară.
Credite pe termen scurt: Facilități de creditare cu scadențe mai lungi, utilizate pentru gestionarea lichidității.
Credite de tip lombard: Împrumuturi garantate cu colateral, precum titluri de valoare.
Creditarea internațională: Se referă la împrumuturile în care cel puțin una dintre părți este dintr-o țară străină. Tipuri de credite internaționale includ:
Credite comerciale internaționale: Facilități de credit acordate în contextul tranzacțiilor comerciale internaționale.
Credite bancare internaționale: Împrumuturi acordate de bănci internaționale sau filiale ale acestora.
Credite guvernamentale internaționale: Împrumuturi între guverne sau prin intermediul organizațiilor internaționale.
Credite de la instituții financiare internaționale: Împrumuturi acordate de organizații precum Fondul Monetar Internațional sau Banca Mondială.