Creditarea persoanelor juridice reprezintă un serviciu în cadrul căruia banca acordă unei organizații un împrumut pe o perioadă determinată, în schimbul unui procent stabilit.
Există mai multe moduri de clasificare a creditelor. Acestea pot fi împărțite, în primul rând, în funcție de scopul pentru care sunt acordate. Mai întâi, există creditele destinate sau cu scop specific, acordate pentru un anumit scop, care este precizat în contractul de credit. În al doilea rând, sunt creditele nespecificate, pentru utilizarea la discreția împrumutatului.
De asemenea, creditele sunt clasificate în funcție de termenul de rambursare: credite pe termen scurt, termen mediu și termen lung. În practica bancară din România, creditele cu termen mai mare de doi ani sunt considerate credite pe termen lung.
Băncile utilizează următoarele scheme de creditare:
Creditele într-o sumă unică – sunt credite acordate de bancă clientului o singură dată și integral.
Creditele pe cont curent – în această schemă, banca acordă clientului posibilitatea de a utiliza mai mulți bani decât există în contul său curent, permițându-i astfel să aibă un sold debitor.
Liniile de credit – banca acordă clientului posibilitatea de a împrumuta o sumă prestabilită pe o perioadă determinată. Liniile de credit sunt împărțite în: linii de credit simple (ne-revigorabile), revigorabile (rotative), cadru (pentru mai multe tranzacții), on-call (care permit restabilirea limitei de credit după rambursarea unei părți din împrumut) și cont curent (pentru gestionarea activităților curente ale afacerii). În plus, există linii de credit cu plafon de acordare și plafon de datorie.
Creditele pentru persoanele juridice sunt împărțite în funcție de modalitatea de rambursare:
Rambursare în termen – plata se efectuează la sfârșitul perioadei de creditare;
Rambursare pe parcursul perioadei – plata se face în rate egale pe toată durata împrumutului;
Alte scheme de rambursare, care sunt stipulate în acordul semnat între părți.
De asemenea, în contractele de credit sunt adesea stipulate condițiile de rambursare anticipată a împrumutului.
Pentru a se proteja împotriva riscului de neplată, băncile solicită de obicei garanții din partea împrumutatului. Acestea pot include bunuri aflate în stoc, mijloace de transport, valori mobiliare, imobile și alte active. În plus față de garanții, există practica ca solvabilitatea întreprinderii să fie confirmată prin garanții (garanții) din partea acționarilor sau fondatorilor firmei.
Creditarea persoanelor juridice este adesea personalizată, iar ratele și sumele împrumuturilor sunt stabilite în funcție de capacitatea de plată a împrumutatului, mărimea întreprinderii, rentabilitatea și viabilitatea acesteia. În general, băncile au programe separate de creditare pentru IMM-uri (întreprinderi mici și mijlocii), inclusiv pentru credite pentru participarea la licitații și alte produse financiare pentru companii.