Acceptarea unei cambii

Acceptarea cambiei este procedura prin care trasul (debitorul) își asumă în mod expres obligația de a plăti suma specificată într-o cambie la scadență. Acceptarea se face printr-o declarație scrisă pe fața cambiei, de obicei cu mențiunea „acceptat” și semnătura trasului. Părțile implicate în acceptarea cambiei Trăgătorul (emitentul) – persoana care emite cambia și o transmite beneficiarului (remitentului). Remitentul – persoana în favoarea căreia este emisă cambia, care poate încasa suma la scadență sau transmite cambia unui terț. Trasul – persoana obligată să plătească suma înscrisă în cambie, după acceptare. După semnarea acceptului, trasul devine acceptant și își asumă obligația fermă de plată. Obligația trasului de a accepta cambia În conformitate cu Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, trasul nu este obligat să accepte cambia, dar refuzul acceptării poate duce la protest pentru neacceptare („protest de neacceptare”), care permite beneficiarului să își îndrepte creanța împotriva trăgătorului sau a altor giranți. Dacă cambia este emisă „la un anumit termen de la prezentare”, acceptantul trebuie să înscrie data acceptării pe cambie, deoarece această dată va determina scadența. Dacă trasul refuză să înscrie data, beneficiarul poate solicita protestarea cambiei. Acceptarea parțială și condiționată În mod normal, acceptul trebuie să fie necondiționat și clar, dar trasul poate accepta doar o parte din sumă. În acest caz, beneficiarul are dreptul să inițieze proceduri împotriva trăgătorului sau a altor giranți pentru restul sumei. Protestul pentru neacceptare Dacă trasul refuză să accepte cambia, beneficiarul poate iniția un protest pentru neacceptare, act care conferă posibilitatea de a cere plata de la trăgător sau alți semnatari ai cambiei (giranți, avalizatori). În practică, acest protest poate fi utilizat ca bază pentru executarea silită a debitorului, fără necesitatea unui proces judiciar îndelungat. Importanța acceptării cambiei Acceptarea unei cambii conferă un grad ridicat de siguranță beneficiarului, asigurându-i că plata va fi efectuată la scadență. În unele cazuri, acceptul poate fi garantat de un aval – un angajament de garantare asumat de o terță parte în favoarea trasului.