Barter

Ce este barterul?

Barterul este un tip de schimb în care nu sunt folosite bani. În schimb, se realizează schimbul direct al unui bun (muncă, serviciu) pentru alt bun (muncă, serviciu). Barterul presupune un schimb direct și de obicei echivalent. Conceptul poate fi întâlnit sub diverse denumiri, cum ar fi schimb de bunuri, schimb natural sau tranzacție barter, dar în legislație nu există o definiție specifică.

În cazul în care o parte a tranzacției este un entitate juridică, termenul de barter este folosit în mod uzual.

De ce se recurge la barter?

Barterul poate ajuta organizațiile și întreprinderile să evite întreruperea proceselor de afaceri în perioadele în care fondurile financiare trebuie să rămână în circulație.

Un alt moment în care se apelează la barter este criza economică. În astfel de perioade, numărul tranzacțiilor de barter crește semnificativ. Acest fenomen a fost comun în perioada post-comunistă, în anii ’90, când, după prăbușirea Republicii Socialiste România, au apărut dificultăți în sistemul monetar din fostele țări socialiste, inclusiv în România.

Exemple de barter

Un exemplu simplu de barter este colaborarea între bloggeri și companii începătoare, unde bloggerul primește un produs gratuit și în schimb face o recenzie despre acesta, ajutând la promovarea brandului.

Un alt exemplu: S.A. Constructorul are o tonă de lemn și are nevoie de blocuri de beton de la fabrica „Betonul Sud”. Fabrica „Betonul Sud” are nevoie de o betoniere. S.A. Constructorul caută pe cineva care are nevoie de o tonă de lemn și află că fabrica de betonare are nevoie de acest tip de produse. Astfel, el creează o rețea de tranzacții de barter: tonă de lemn schimbată pe un vagon de încălțăminte, care la rândul său este schimbată pe betoniere, iar fabrica de betoniere le va folosi pentru a plăti salariile angajaților săi.

Barterul în legislație

În legislație, barterul nu este reglementat direct, dar este considerat un tip de contract de schimb (conform Codului Civil al României, articolul 567). Fiecare participant la acord este considerat atât vânzător cât și cumpărător.

Valoarea bunurilor schimbate este un element important. Este necesar ca bunurile să fie echivalente, altfel va fi necesar să se menționeze diferența de preț în contract și să se compenseze ulterior.

Chiar dacă nu sunt implicați bani în tranzacție, aceasta este totuși supusă impozitelor. Este recomandat să se declare prețul real al bunurilor schimbate pentru a minimiza riscurile fiscale.

Tipuri de barter

Există trei tipuri principale de barter:

1. Barter închis – implică două părți și bunurile sau serviciile sunt schimbate între acestea, cu condiții de timp și cantitate fixate.

2. Barter deschis – implică mai mult de două părți, iar schimbul de bunuri și servicii se face între toate părțile, cu termene și condiții variabile.

3. Barter electronic – se desfășoară prin intermediul platformelor online care automatizează procesul de căutare a ofertelor care se potrivesc între părțile implicate.

Avantajele și dezavantajele barterului

Avantajele barterului includ:

• Nu se folosesc bani, ceea ce poate fi avantajos în perioade de criză economică.

• Bunurile nu sunt afectate de inflație.

• Este un mod eficient de a reduce stocurile de produse neutilizate.

Dezavantajele includ:

• Complexitatea tranzacției (valoarea produselor nu este evaluată pe baza celei mai mari profitabilități).

• Dificultăți în găsirea partenerilor de schimb.

• Obligațiile fiscale, deoarece autoritățile fiscale pot verifica dacă prețul stabilit în contract corespunde cu prețurile de piață.

Restricții în tranzacțiile de barter

Tranzacțiile de barter sunt limitate de condițiile din relațiile comerciale. De exemplu, întreprinderile mari pot impune condiții de plată parțială a bunurilor sau serviciilor, iar acest lucru poate fi problematic pentru companiile mici sau startup-uri, care de obicei nu au suficient capital în circulație.