Șomajul

Șomajul este un fenomen socio-economic în care o parte a populației apte de muncă nu își poate găsi un loc de muncă, ceea ce indică un dezechilibru pe piața muncii: oferta de forță de muncă depășește cererea. Sunt considerați șomeri persoanele aflate în vârstă de muncă, care nu au un loc de muncă sau alte venituri, caută activ un loc de muncă potrivit și sunt disponibile să înceapă activitatea. Semnele fenomenului includ creșterea numărului de șomeri înregistrați, scăderea nivelului de ocupare și creșterea duratei de căutare a unui loc de muncă, ceea ce reflectă o insuficientă utilizare a forței de muncă pe piață.

Fenomenul poate avea numeroase cauze, precum conjunctura pieței, deficitele bugetare, crizele economice, schimbările tehnologice, calificarea scăzută a lucrătorilor sau discriminarea. Alte cauze actuale ale șomajului includ transformările structurale din industrii, lipsa competențelor profesionale și neconcordanța dintre cererea și oferta de muncă.

Principalele cauze ale șomajului în România includ ritmul redus al creșterii economice, cererea internă insuficientă, schimbările demografice și dezechilibrele structurale între regiuni. De asemenea, productivitatea scăzută și cererea limitată de pe piața muncii contribuie la menținerea fenomenului, fiind influențate de factori macroeconomici și sociali.

Tipuri de șomaj

Tipurile de șomaj pot fi clasificate în funcție de cauzele care le generează: fricțional, structural, ciclic, sezonier și instituțional.

Planul privind șomajul

Planul de ocupare și reducere a șomajului reprezintă un set strategic de măsuri și politici publice menite să reglementeze nivelul șomajului și să stimuleze angajarea, contribuind la creșterea economică și stabilitatea socială.

Formele șomajului

Formele de șomaj sunt clasificate în funcție de cauzele apariției și includ: fricțional, structural, ciclic, sezonier, persistent și ascuns. În teoria economică se menționează și șomajul voluntar, adesea ascuns în anumite economii.

• Șomajul fricțional – absența temporară a unui loc de muncă cauzată de căutarea unei noi oportunități. Apare atunci când o persoană își părăsește voluntar locul de muncă pentru a găsi unul mai potrivit. Este considerat un fenomen natural într-o economie de piață.
• Șomajul structural – apare în urma schimbărilor din structura cererii de bunuri și servicii sau din tehnologiile de producție. Muncitorii își pierd locurile de muncă deoarece profesiile lor nu mai sunt cerute sau nu dețin competențele necesare. Este caracterizat de nepotrivirea între abilitățile forței de muncă și cerințele actuale ale pieței.
• Șomajul sezonier – determinat de fluctuațiile activității economice pe parcursul anului. Afectează mai ales sectoarele construcțiilor și agriculturii, unde activitatea depinde de anotimp. În perioadele de pauză, numărul locurilor de muncă scade semnificativ.
• Șomajul instituțional – apare din cauza disfuncționalităților instituțiilor pieței muncii, cum ar fi indemnizațiile prea mari de șomaj sau reglementările prea rigide. Acestea pot descuraja căutarea activă a unui loc de muncă, ducând la menținerea șomajului.
• Șomajul ciclic – este legat de fluctuațiile ciclului economic. În perioadele de recesiune sau criză, cererea de forță de muncă scade, iar companiile reduc personalul. De exemplu, în timpul unei crize economice, unele întreprinderi pot intra în faliment, ceea ce duce la concedieri masive.

Dimensiunea șomajului

Rata șomajului se determină ca raport procentual între numărul persoanelor fără loc de muncă și totalul populației active. Nivelul acestui indicator poate fi calculat prin mai multe metode:

• Statistica oficială – datele sunt colectate de Institutul Național de Statistică și de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), prin înregistrarea persoanelor care caută activ un loc de muncă.
• Sondaje și anchete – metode de colectare a informațiilor despre persoanele fără loc de muncă, inclusiv cele neînregistrate oficial.
• Determinarea nivelului de ocupare – procentul persoanelor care lucrează cu normă întreagă sau parțială, în funcție de criterii stabilite de autorități.
• Analiza indicatorilor economici – implică evaluarea producției, creșterii PIB-ului, salariului mediu, volumului investițiilor și altor indicatori macroeconomici, care pot reflecta tendințele pieței muncii.

Esența șomajului

Pe piața muncii există persoane dispuse și capabile să muncească, dar care nu găsesc un loc de muncă potrivit. Această situație poate avea consecințe economice și sociale semnificative.

Șomajul poate reduce productivitatea economiei, deoarece persoanele fără loc de muncă nu contribuie la producția de bunuri și servicii. Una dintre principalele sarcini ale statului este combaterea șomajului prin crearea de noi locuri de muncă, formare profesională, stimularea creșterii economice și investiții în infrastructură și programe sociale.

Indemnizațiile de șomaj

Indemnizațiile de șomaj reprezintă sumele de bani acordate de stat persoanelor fără loc de muncă pentru sprijin financiar temporar. Regulile privind acordarea acestora se bazează pe următoarele principii:

• Valoarea indemnizației – depinde de veniturile anterioare ale solicitantului și reprezintă un procent stabilit prin lege.
• Durata acordării – perioada de timp în care se plătește indemnizația variază în funcție de legislația națională și de vechimea în muncă. Pentru a primi indemnizația, este necesară înregistrarea la ANOFM și îndeplinirea condițiilor stabilite prin Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj.

Evidența șomajului

Sistemul de evidență a șomajului presupune colectarea, procesarea și analiza informațiilor despre persoanele fără loc de muncă pentru a determina dimensiunea fenomenului și a adopta măsuri de reducere a acestuia. De regulă, include:

• înregistrarea la agențiile teritoriale de ocupare a forței de muncă;
• colectarea datelor prin chestionare, interviuri și formulare pentru cererile de indemnizație;
• procesarea informațiilor pentru a determina profilul șomerilor – vârstă, educație, experiență profesională etc.;
• furnizarea datelor statistice privind numărul șomerilor și evoluția ratei șomajului pe termen scurt și lung.