Deficit bugetar

Niciun stat nu cheltuiește exact atât cât încasează — va exista întotdeauna un dezechilibru într-o direcție sau alta. De obicei, în favoarea cheltuielilor. O astfel de situație se numește deficit bugetar. Să vedem ce înseamnă și de ce apare.

Deficitul bugetului de stat

Deficitul bugetar este situația în care cheltuielile statului depășesc veniturile sale într-o anumită perioadă de timp (de regulă, un an fiscal). Acesta este unul dintre principalii indicatori macroeconomici utilizați pentru analiza stabilității economice.

La venituri se includ:

• impozitele și taxele;
• dividendele companiilor de stat;
• taxele vamale și alte contribuții.

Principalele categorii de cheltuieli sunt:

• salariile angajaților din sectorul public;
• finanțarea educației, sănătății, științei, culturii și altor domenii;
• dezvoltarea infrastructurii;
• implementarea programelor sociale.

Toate cheltuielile aprobate prin buget trebuie realizate, însă atunci când veniturile nu sunt suficiente, statul trebuie să apeleze la alte surse de finanțare.

Măsuri posibile pentru echilibrarea bugetului

Deficitul bugetar este o situație frecventă, iar statul dispune de mai multe instrumente pentru a restabili echilibrul dintre venituri și cheltuieli.

Împrumuturi

Guvernul are dreptul să împrumute sume lipsă, emite titluri de stat sau obligațiuni guvernamentale, care sunt cumpărate de persoane fizice, companii sau bănci. Acestea sunt considerate unele dintre cele mai sigure instrumente financiare, oferind investitorilor o dobândă stabilă și rambursarea valorii nominale la scadență.

Împrumuturi externe

Pe lângă datoria internă, statul poate recurge și la împrumuturi externe pentru acoperirea deficitului bugetar. Acest proces influențează echilibrul balanței comerciale și cursul valutar.

Majorarea taxelor de export

Statul poate crește taxele la export pentru resurse, materii prime sau alte produse destinate vânzării peste hotare, în scopul creșterii veniturilor bugetare.

Emisiunea monetară

Aceasta presupune tipărirea de bancnote, monede sau crearea de bani electronici suplimentari. Deși crește temporar capacitatea de cumpărare și stimulează producția, emisiunea monetară duce, pe termen lung, la creșterea inflației și deprecierea monedei naționale.

Majorarea impozitelor

O creștere a cotelor de impozitare poate aduce mai multe venituri la buget, dar implică riscuri: unii contribuabili pot apela la economia informală pentru a evita plata taxelor, ceea ce ar reduce în final veniturile fiscale.

Reducerea cheltuielilor (sechestrarea bugetară)

Guvernul poate reduce unele categorii de cheltuieli, cu excepția celor esențiale, cum ar fi serviciul datoriei publice. Această măsură, denumită „sechestrare”, este utilizată pentru limitarea deficitului.

Deficitul bugetar afectează întreaga economie. Pentru a-și proteja economiile, cetățenii pot opta pentru depozite bancare, care asigură nu doar siguranța capitalului, ci și o dobândă anuală.

Cauzele apariției deficitului bugetar

• Scăderea economică – în perioadele de recesiune, scad veniturile fiscale și alte surse bugetare, ceea ce afectează evoluția PIB-ului național.
• Creșterea cheltuielilor publice – poate fi determinată de războaie, calamități naturale sau programe sociale ample.
• Inflația – reduce puterea de cumpărare și implicit veniturile fiscale.
• Gestionarea ineficientă a finanțelor publice – duce la creșterea necontrolată a cheltuielilor.
• Politici deliberate ale guvernului – uneori, deficitul este creat intenționat pentru a stimula creșterea economică.
• Fenomenul economiei subterane și corupția – reduc semnificativ colectarea veniturilor bugetare.

Tipuri de deficit bugetar

Există mai multe tipuri de deficit:

• Deficit primar – reprezintă diferența dintre cheltuielile statului și veniturile sale, fără a include serviciul datoriei publice.
• Deficit secundar – include și cheltuielile pentru plata dobânzilor și rambursarea datoriei publice.

În funcție de durată, se disting:

• Deficit cronic – persistent, se menține pe o perioadă lungă, de obicei din cauza crizelor economice prelungite.
• Deficit temporar – apare pe termen scurt, cauzat de fluctuații bruște ale veniturilor sau cheltuielilor. Nu este periculos dacă este gestionat corect.

Excedentul bugetar

Situația opusă deficitului apare atunci când veniturile statului depășesc cheltuielile. Excedentul bugetar permite finanțarea programelor sociale, îmbunătățirea infrastructurii sau crearea unui fond de rezervă, care poate fi utilizat ulterior pentru acoperirea unui eventual deficit.

Atunci când veniturile și cheltuielile sunt egale, bugetul se numește echilibrat — o condiție ideală pentru stabilitatea pieței muncii și a economiei generale.

Avantaje și dezavantaje ale deficitului bugetar

Deficitul bugetar nu este întotdeauna un fenomen periculos, deși este perceput negativ. Printre consecințele nefavorabile se numără:

• creșterea datoriei publice;
• accelerația prețurilor și inflația;
• scăderea exporturilor;
• reducerea nivelului de trai al populației;
• diminuarea investițiilor în economie.

Totuși, există și unele efecte pozitive:

• Creșterea achizițiilor publice – poate stimula activitatea economică, reducând șomajul și crescând veniturile populației.
• Sprijinirea categoriilor sociale vulnerabile – în perioadele dificile, statul crește cheltuielile pentru programe sociale.
• Flexibilitate în gestionarea finanțelor publice – în caz de crize sau dezastre, statul poate reacționa rapid și realoca resurse pentru a răspunde nevoilor urgente.

Deficitul bugetar este o problemă care necesită măsuri prudente și politici bine gândite. Totuși, dacă este gestionat responsabil, el poate deveni un instrument temporar de stimulare economică.